Orasul Tulcea
Scris de Adi    Vineri, 30 Ianuarie 2009 05:45    PDF Imprimare Email
(2 voturi, mediu 5.00 din 5)
Orasul Tulcea
Tulcea este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Tulcea, Dobrogea, România.

Istorie

Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelniţa (2900 - 2200 î.C.), continuând cu aşezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul şi oraşul roman din secolele I - II d.C., cu oraşul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân. Sub stăpânirea otomană oraşul decade, un reviriment înregistrându-se odată cu deschiderea canalului Sulina. Oraşul a fost atestat documentar în anul 1657. S-a aflat sub stăpânire otomană între anii 1420 şi 1877.
În perioada 1840-1859 localitatea a fost populată cu colonişti de origine germană, cunoscuţi ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutaţi cu forţa în Germania nazistă, sub lozinca Heim ins Reich (Acasă în Reich).
Până la reforma admnistrativă din anul 1950 a fost reşedinţa judeţului Tulcea (interbelic). După instaurarea regimului comunist în România a devenit reşedinţa unui raion din Regiunea Dobrogea.
După cel de-al doilea război mondial, oraşul se extinde şi se modernizează. În prezent vatra oraşului atinge o suprafaţă de 115 kmp şi o populaţie de 91.875 locuitori (în anul 2002). Tulcea este un oraş industrial, modern, port pentru navele de pasageri, precum şi pentru cele care transportă produse industriale, mai ales materii prime şi pentru navele de pescuit oceanic. Judeţul Tulcea este situat în aşa natură, incât este accesibil de pe mare cât şi pe Dunăre de către navele maritime, având un mare avantaj comercial.


Geografie

Oraşul Tulcea se află la 30 de metri altitudine şi la 292 kilometri faţă de Bucureşti.
 
Clima

Clima municipiului Tulcea este temperat-continentală cu influenţe sub-mediteraneene. Iarna se face simţit aerul arctic, din nord, care provoacă scăderea temperaturii. Temperatura maximă înregistrată a fost de 38,7 grade, iar minima a fost de -26,8 grade în anul 1942.
Temperatura medie anuală din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din ţară, fiind de 10,8 grade. Precipitaţiile medii anuale sunt de 350-500 mm. Debitele Dunării sunt în medie, la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.
 
Demografie

Conform Recensământului din 2002, Tulcea are o populaţie de 91.875 locuitori, dintre care 92,3% sunt români. Cele mai mari minorităţi sunt: cea de ruşi-lipoveni (3,4% din populaţia totală a oraşului) şi cea turcă (1,4%). Alte minorităţi importante sunt: cea ucraineană, tătară, italiană, armeană, maghiară, germană, evreiască, greacă, ţigănească, etc. Majoritatea bulgarilor indigeni au părăsit oraşul în anul 1941, datorită Tratatului de la Craiova.
 
Religie

În Tulcea există 22 de locaşuri de cult după cum urmează: 15 biserici ortodoxe (dintre care 4 de rit vechi), o biserică romano-catolică, una baptistă, una adventistă, două case de rugăciune, o sinagogă şi o moschee.
 
Economie

Tulcea este un important centru industrial. Aici se realizează construcţii şi reparaţii de nave. Un aeroport se află în apropiere de oraş. Centru de exploatare a stufului. Tot aici se află şi unicul producător de alumină calcinată din ţară precum şi un important şantier de construcţii navale. Fiind supranumit şi Oraşul de la Porţile Deltei Dunării, o parte din economie s-a dezvoltat in jurul turismului,fapt atestat prin construcţiile si investiţiile ce s-au făcut pentru construirea de noi hoteluri. Aici funcţionează mai multe centre comerciale: Penny Market, Hipermarket Dunărea, Coral Plaza Mall,Billa, Winmarkt , dar de asemenea Fraher, mai multe supermarketuri, magazine mixte.
Istoria viticulturii în zona Tulcei
Aşa cum spune legenda, zeul vinului s-a născut în Tracia, pe teritoriul României de astăzi.[necesită citare] În această zonă, producerea vinului este o ocupaţie ce datează din secolul 7 î.e.n.[necesită citare] Abundenţa şi calitatea vinurilor produse de către daci (locuitorii acestei părţi a Traciei) era atât de vestită, încât marele rege dac Burebista, în dorinţa de a pune capăt incursiunilor popoarelor migratoare, a ordonat distrugerea tuturor viilor. Bineînţeles, nu toate viile au fost dezrădăcinate şi, în scurt timp, alte vii au fost plantate.
După ce Dacia a fost cucerită de către romani (în anul 106 e.n), pe monedele bătute în noua provincie era reprezentată o femeie căreia doi copii îi ofereau struguri, ca simbol al principalei bogăţii a ţării.[necesită citare]
În timpuri mai recente, evoluţia industriei vinului din România a fost influenţată de către patru momente importante din istoria ţării: strânsele legături cu Franţa de-a lungul secolului 19, strânsele legături cu Germania şi Austria din perioada interbelică, instaurarea comunismului în 1948 şi liberalizarea economică de după 1989.
România a întreţinut strânse legături cu Franţa de-a lungul secolului 19: cultura franceză, educaţia şi ingineria erau foarte apreciate, iar franceza era limba uzuală pentru cei educaţi. În momentul în care filoxera a lovit podgoriile româneşti, era normal ca viticultorii de aici să ceară asistenţă tehnică şi ajutor practic colegilor lor francezi. [necesită citare] Ca rezultat, marea majoritate a viilor plantate post-filoxera au fost de provenienţă franceză, cum ar fi: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea varietăţile respective sunt cultivate în România de mult mai mult timp ca în restul ţărilor din estul Europei.
O altă consecinţă a schimbării de orientare, în favoarea Germaniei şi Austriei, în perioada dintre cele două războaie, a fost introducerea pe piaţa românească a şpriţului[necesită citare]: vin ce se bea acompaniat de apă minerală. Şi astăzi, în România, şpriţul este un mod foarte popular de a bea vinul,[necesită citare] de aici rezultând şi preferinţa consumatorilor (dar şi a producătorilor) români pentru vinurile albe seci, din moment ce acestea dau cel mai bun şpriţ.[necesită citare]
În timpul perioadei comuniste au fost dezvoltate trei genuri de societăţi producătoare de vin: staţiunile de cercetări viticole, întreprinderi de stat pentru industrializarea vinului şi cooperative agricole, legate într-un fel sau altul de întreprinderile de stat.[necesită citare]
Liberalizarea economiei româneşti, de după 1989, nu a afectat societăţile de cercetare din domeniul viei şi vinului; pe de altă parte, viile aflate în patrimoniul cooperativelor agricole au fost privatizate, iar întreprinderile şi societăţile vini-viticole de stat au fost deja sau sunt pe cale de a fi, şi ele, privatizate.[necesită citare] În regiunile care astăzi formează spaţiul românesc, viţa de vie creştea sălbatică, în urmă cu mii de ani. Specia Vitis Silvestris, autohtonă în pădurile de stejar subcarpatice, a fost baza celebrei viţe dacice. De altfel, cu 700 de ani înaintea erei creştine, documente antice informează că agathirsii, populaţie care trăia în ţinuturile de sus ale Văii Mureşului era renumită prin vii întinse.
Istoricul Gustave Glotz remarca, încă din anul 1925, în volumul "Civilisation Egeenne": "Cu mult înainte de a fi consacrată era lui Dyonysos, viţa de vie a format bucuria popoarelor preistorice". Chiar tradiţiile mitologice ale Greciei antice atribuie tracilor şi pelasgilor introducerea viţei de vie în Hellada. "Războinicii greci s-au dus în Tracia să găsească vinul", se spune într-un vers din Iliada lui Homer.
Mai târziu, poetul latin Ovidiu descrie modul în care geto-dacii practicau viticultura şi concentrarea vinului prin îngheţare,[necesită citare] obţinând ceea ce astăzi se numeşte coniac. Pe vremea celebrului rege dac Burebista, viile luaseră, cum se ştie, o asemenea extindere, iar vinul producea stări inconforme cu morala geto-dacică, încât marele preot Deceneu l-a convins pe monarh să ordone stârpirea podgoriilor. Istoricul antic Strabon relatează acest fapt, în urma căruia s-a declanşat o uriaşă răscoală, care a dus în final la asasinarea lui Burebista. Peste mai bine de un secol, când legiunile lui Traian au năvălit în Dacia, ele au găsit aici o viticultură înfloritoare. Faptul este ilustrat de medalia bătută de împăratul roman în onoarea victoriei asupra lui Decebal, în care Dacia este simbolizată printr-o femeie aşezată pe o stâncă, în faţa căreia doi copilaşi ţin în mâini ciorchini de struguri şi spice de grâu, semnul bogăţiei ţării. Mai mult, în tradiţiile mitologice chineze se considera că viţa de vie a fost adusă în China din Dacia preistorică.
Vinurile romanesti au fost intotdeauna cautate in Europa, ca de altfel si tescovina (tighirul).[necesită citare] Dimitrie Cantemir noteaza ca din Moldova, vinurile romanesti ajungeau pana in Tarigrad, Varsovia si Viena, iar cele din Muntenia, in Turcia si Egipt. Vinurile de Cotnari, Magura, Piatra si Nebuna erau cotate aidoma cu cele de Tokay, Sauternes, Sanatorin, Rhein si Bourgogne. Insusi Napoleon, imparatul Frantei, prefera vinul de Cotnari.[necesită citare]
În plină glorie, viticultura românească a fost atacată cu furie în anii 1882-1884 de epidemia ucigătoare a filoxerei.[necesită citare] În decurs de 12 ani, podgoriile au fost decimate. Urmarea acestui flagel a constat într-o luptă crâncenă pentru refacerea viilor cu viţe aduse mai ales din Franţa, dar care s-au dovedit improprii climatului României. În cele din urmă, viticultorii au recurs la aclimatizări şi la refacerea soiurilor autohtone. În 1913, suprafaţa viilor ajunsese la 72.600 de hectare, cu o producţie de 1.520.000 hectolitri de vin anual.[necesită citare] Dar, după Primul Război Mondial, atribuindu-se ţăranilor loturi de pământ din moşiile statului, aceştia au plantat pretutindeni vii. În scurt timp, suprafaţa viilor s-a dublat, dar nu cu viţe altoite, ci cu hibrizi, producători direcţi, care nu dau totuşi vinuri de calitate.[necesită citare]
Întinderea excesivă a viilor de hibrizi a devenit la un moment dat îngrijorătoare, deoarece vinurile obţinute de ţărani concurau pe cele nobile, scăzând preţul acestora. Drept urmare, marii podgoreni, precum Constantin Garoflid (1872-1943), de mai multe ori ministrul Agriculturii în perioada interbelică, au făcut ca Parlamentul să adopte o lege nepopulară privind îngrădirea plantării de viţe de vie hibride producătoare direct. În 1938, existau circa 170.000 de hectare cu vii de hibrizi producători direcţi şi 40.000 de hectare cu vii indigene nealtoite.[necesită citare] În schimb, suprafaţa viilor cu specii nobile se cifra la circa 500.000 de hectare.[necesită citare]
Este interesant de observat că prin confiscarea viilor în timpul regimului comunist, o serie de soiuri autohtone de viţe, precum Basicata, Baraghina, Cramposia, Cabasma, Mustoasa, Galbena, Gordin şi Samoveanca au dispărut sau au fost împuţinate, devenind rarităţi.[necesită citare]
 
Transport

Autobuz BMC Probus pe linia 1
Autobuz Dac 112 UDM pe linia 1


Gara Tulcea Oraş
 Oraşul Tulcea are o reţea de transport în comun cu autobuze, exploatată de S.C. Transport Public S.A.. Principala linie de autobuz este linia 1, ce leagă Liceul A. Saligny de Cartierul Neptun (cu varianta 1b Liceul A. Saligny - ANL), însă există mai multe linii de autobuz ce acoperă aproape tot oraşul. Deasemenea, operatorul de transport local efectuează şi transport spre localităţile Babadag, Nalbant, Iazurile, Nufăru, Visterna şi Zebil. Preţul unui bilet urban cu 2 călătorii este de 3 RON, fiind folosită autotaxarea.
 În apropiere de Tulcea (în localitatea Mihail Kogălniceanu, Şoseaua Tulcea-Constanţa, kilometrul 15) se află un aeroport de unde se efectuează curse către Bucureşti.
 În Tulcea există mai multe companii de Taxi: Taxi As, Taxi Prima, Taxi Athos, Taxi Oni  Din Tulcea se pot închiria maşini prin intermediul firmelor specializate.
 
Căi de acces în Tulcea
 
Cu maşina
Bucureşti (DN2) – Hârşova (DN22A) – Tulcea
Galaţi (DN2B) – Brăila (DN22) – Tulcea
Constanţa (DN22) – Tulcea
 
Cu trenul
În Tulcea există două gări: Tulcea Mărfuri şi Tulcea Oraş. Aceasta din urmă este cea mai importantă şi este capătul liniei 804, ce leagă Tulcea de Medgidia (144 km). Zilnic pleacă două perechi de trenuri personale spre Medgidia şi un tren accelerat spre Bucureşti.
Cu autocarul
Bucureşti – Tulcea (microbuze)
Constanţa – Tulcea
Iaşi – Tulcea
 
Turism

Atracţii turistice
 Muzee
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM)
Muzeul de Ştiinţe Naturale "Delta Dunării"
Muzeul de Artă
Muzeul de Etnografie şi Artă Populară (MEAP)
Muzeul de Istorie şi Arheologie
 Lăcaşuri de cult
Catedrala Episcopala Sfântul Nicolae
Moscheea Azizie
Sinagoga
Biserica Sfântul Gheorghe „Cu Ceas”
Cimitirul evreiesc
Catedrala Buna Vestire

 Alte clădiri şi locuri
Delta Dunării
Piaţa Civică
Winmarkt (aflat în centrul oraşului)
Monumentul Independenţei
Coral Plaza Mall
Complexul delta dunarii ( acvariu)
Parcuri
Parcul Personalităţilor
Parcul Albatros
Oraşelul Copiilor
Hoteluri
3 stele
Hotel Europolis
Hotel City
Hotel Egreta
Hotel Delta
Hotel Select
4 stele
Hotel Rex
Hotel Esplanada
 
Educaţie

În municipiul Tulcea se află 4 universităţi, 11 licee, 13 şcoli generale şi 24 de grădiniţe.
Principalele licee din oraş sunt:
Colegiul „Brad Segal” (denumirea veche Liceul de Industrie Alimentara)
Liceul „Grigore Moisil”
Colegiul Dobrogean „Spiru C. Haret”
Liceul de Artă „George Georgescu”
Liceul Pedagogic
Colegiul Tehnic „Henri Coandă”
Grupul Şcolar Industrial „Anghel Saligny”
Colegiul Agricol „Nicolae Cornăţeanu”
Colegiul Economic „Delta Dunării”
Seminarul Teologic "Sfantul Ioan Casian" Tulcea
Centre de formare profesională:
Şcoala de Marină „Atlas”
Şcoala de arte şi meserii
De asemenea, în Tulcea se află şi un teatru construit recent, Teatrul "Jean Bart", ce a fost inaugurat în data de 18 februarie 2008.
 
Oraşe înfrăţite

 Aalborg, Danemarca
 Rovigo, Italia
 Shumen, Bulgaria
 
Personalităţi născute la Tulcea

Panait Cerna - scriitor
Alexandru Ciucurencu - pictor
Radu Gheorghe - actor
Tora Vasilescu - actriţă
Grigore Moisil - matematician
Virginia Mirea - actriţă
Traian Coşovei - scriitor
Cezar Calenic - profesor
Gheorghe Calciu-Dumitreasa - teolog
Ştefan Caraman - scriitor
Georges Boulanger - violonist, compozitor
Mioara Avram-lingvist roman
 
 
sursa: wikipedia 
Comentarii (0)Add Comment

Scrie comentariu
Trebuie sa va autentificati inainte de a adauga comentarii. Va rugam sa va inregistati daca nu aveti cont.

busy
 

La palma unei fete se răspunde cu o sărutare zdravănă.

Johann Wolfgang Goethe [ alte citate (98) ]

ace adriano alex alphaville amadeu animal aqua armin atb atc bug clas dido michael morandi natalie neveste paul puya roxette vank voltaj vunk zero about adel adnul adriana air alone alway anotimpuri antricot ardei around ascultarea atat atitudinea back balcani base bază beautiful believe beuf bucle bulgareasca buuren bărbaţii calculatorul calita cancerele caprioara carbonara care carne cartofi ceafă ceapa celentano celor cest chanel christma cinci ciuperci coco cold copti costite crap cremă cruditati cuptor curcan cuvinte day days departe diana dincolo dirty discret discuţia disperate dont două dovlecei ecstasy email empatia este eşti facem faci far fasole faţă feat femeile fiorentina flag forever fript friptura friptură fructe frumuseţii gone gram grame grasi gratar grătar hand here here home hotel hunter iarna imbruglia importanta inside insomniei intre irina italiana italiană jackson lacrimi lasagne legume life life long love love lover lumea macrou mafia maioneza mancare marchează marinată mea miere mujdei nisip noapte noastră noi nopţi oakenfold ora orasul orez orice orientala paris parmezan partenerului pasare paste pentru pere peste picant picante piept pierdut pilaf platou popa porc portocale povestea prima privirea project pulpe purtat puya părul părăsesc rasol rata reguli relaţie renegade rent rosii rulou running salata saramură save secret secretul sharon shiver sicilia simţi singurătate smantana sote southern spaghetti spirale spunemi step still stresul suferinţei suflet sun sunny supă susanna sănătatea sănătoasă taitei take thank that thing time torn treci trecută tulcea turn tău umplut undeva usturoi vagin vara varza vară verde versuri viaţa vinete vita vlad volum vulvă vânt wants white with world you young zile Încă Întro Ştrudel ȋnger Șoapte